Cei mai mari oameni de știință ai lumii au fost credincioși

stiinta

loading...

Se ştie că, în majoritate, marii oameni de ştiinţă ai lumii au fost credincioşi. Albert Einstein, cunoscut drept cel mai mare savant al secolului XX şi asociat cu mari revoluţii în gândire, graviitaţie, transformarea materiei în energie (E=mc2), a spus în repetate rânduri “Dumnezeu nu joacă zaruri“. Mai puţin ştiut însă este faptul că numeroşi savanţi care au avut o contribuţie decisivă în evoluţia ştiinţifică a planetei au fost în acelaşi timp preoţi sau personalităţi religioase.

TopTenz a întocmit un top al celor mai importanţi savanţi religioşi, cu citate religioase, atunci când acestea au fost disponibile.

1. André Tacquet (1612 – 1660)

Născut în Belgia, Tacquet a studiat matematica, fizica, logica cu profesori de renume ca Gregory St Vincent. După intrarea în ordinul călugărilor iezuiţi, la 17 ani, a studiat teologia la Louvain și mai târziu a fost hirotonit preot. Lucrarile sale au fost traduse în mai multe limbi, iar descoperirile sale a introdus mai multe concepte preliminare necesare pentru Leibniz și Newton pentru a perfectiona sistemul de calcul.

2. Francesco Lana de Terzi (1631 – 1687)

Numit şi “Părinte al Aeronauticii”, Terzi a fost un iezuit care a făcut prima încercare serioasă de a construi un vehicul zburător “mai ușor decât aerul”. Fabricarea unui “vas care merge în aer la vâsle și vele” nu a fost posibilă deoarece tehnologia pentru fabricarea pieselor necesare nu a fost disponibilă atunci. Faptul că nu şi-a putut testa teoria, a fost un lucru bun pentru integritatea sa fizică. Ulterior s-a constat că modelul propus era conceput greşit.

3. Athanasius Kircher (1601/1602 – 1680)

Kircher a fost un iezuit erudit german. Considerat ca fiind “ultimul reprezentant al Renaşterii”, el a fost comparat cu Da Vinci. Matematician, astronom, geograf, geolog, fizician, chimist, și istoric, a făcut, de asemenea, cercetări despre optică, magnetism şi Egiptologie. În plus a fost un adept al muzicii vorbea fluente 11 de limbi. Una dintre obsesiile sale a fost încercarea de a uni ştiinţa şi teologie a intrat în ordinul religios al iezuiţilor pentru că aceasta ar fi alegerea cea mai bună pentru dezvoltarea intelectului, cunoscută fiind rețeaua lor vastă de schimb de informații.

4. Ányos Jedlik (1800 – 1895)

Mașinile electrice nu sunt o inventie de dată recentă. Acest concept este aproape la fel de vechi ca primele vehicule în sine. Primul Motorul electric a fost construit în 1827 de către Jedlik, inginer şi fizician. Jedlik a devenit un călugăr benedictin la 17 ani și a rămas în ordin tot restul vieții. Deși motorul său electric a fost revoluționar, nu s-a recunoscut că el a creat primul dinam. Descoperirea sa este însă menţionată în documentele universitare.

5. Ferdinand Verbiest (1623 – 1688)

Mașinile electrice nu sunt o inventie de dată recentă. Acest concept este aproape la fel de vechi ca primele vehicule în sine. Primul Motorul electric a fost construit în 1827 de către Jedlik, inginer şi fizician. Jedlik a devenit un călugăr benedictin la 17 ani și a rămas în ordin tot restul vieții. Deși motorul său electric a fost revoluționar, nu s-a recunoscut că el a creat primul dinam. Descoperirea sa este însă menţionată în documentele universitare.

Cunoscut pentru că ar fi construit primul vehicul autopropulsat vreodată, Verbiest a fost un misionar flamand în China, unde a petrecut mulți ani în închisoare după ce a pierdut un concurs de astronomie publică. După eliberare el a scris aproximativ 30 de cărți pe teme variate, de la instrumente astronomice la credință. A a fost numit șef al Consiliului de matematică și director al Observatorului de către împăratul Chinei.

6. Francis Bacon (1561 – 1626)

Bacon este creditat ca fiind creatorul metodei științifice empirice. El a prezentat în mod constant acestă metodă de cercetare științifică ca pe un alt aspect al credinței sale religioase și a afirmat că descoperirea a fost un act de pietate. Ca atare, nu a atras furia Biserica Anglicane și sa bucurat de fapt favorurile acesteia.

7. Gregor Mendel (1822 – 1884)

Mendel a început să cerceteze genetica în timpul călugăriei, iar la 46 de ani a fost ales abate al mănăstirii . Şi-a început viața monahală sub aripile profesorul lui fizică, Friedrich Franz timp ce mergea la Universitatea din Olomouc. Curând după aceea, experimentele sale l-au condus la concluzii importante cu privire la ereditate, suma de experimentele sale sunt denumite Legile lui Mendel. Recunoaşterea sa ca părinte al geneticii nu a venit decât în secolul 20.

8. Nicholas Copernicus (1473 – 1543)

Copernic a fost un matematician și astronom polonez care a contestat modelul geocentric actual la acea vreme, care plasa pământul în centrul universului. în În timpul vieții el a fost nu numai un credincios devotat care a făcut referiri constante la Dumnezeu în lucrările sale, dar, de asemenea, a devenit un canon în Biserica Catolică în 1497.

9. Michael Faraday (1791 – 1867)

Fizician și chimist englez, Michael Faraday a fost asistentul lui Sir Humphry Davy. El a elaborat principiile electro-magnetismului. Numai puţini au înţeles atunci despre ce era vorba, însă din această descoperire s-a născut motorul electric şi dinamul electric, precum şi noua putere care urma să lumineze lumea şi să-i pună în mişcare maşinile.

10. José Gabriel Funes (1963 – Prezent)

Preot iezuit şi director al Observatorului Astronomic al Vaticanului de la Castel Gandolfo. Funes a şocat lumea mediatică atunci când a declarat că este posibil ca şi alte fiinte în afara oamenilor să existe în spatiul extraterestru:”Referindu-ne la Sfântul Francesco, dacă privim creaturile terestre drept «frate» şi «soră», de ce n-am putea vorbi şi despre un «frate extraterestru»? Ar face şi el parte din Creaţie.”

sursa: jurnalspiritual.eu

loading...

De asemenea, ai putea dori...