Fenomene stranii într-un loc straniu

Există o pajiște numită „Cimitirul Diavolului”, nu departe de satul Kova din regiunea Krasnoyarsk  – Rusia. Lunca este acoperită cu resturi de păsări și animale, care, din anumite motive, nu se descompun. Arborii de pe pajiște sunt destul de rari, crengile copacilor sunt carbonizate, animalele nu trăiesc aici, iar oamenii care se întâmplă să vină în luncă dezvoltă dureri de cap și de anxietate inexplicabile. Ei spun că energia ruinătoare a locului are de-a face cu căderea meteoritului Tunguska.

În perioada 1980 – 1990, aproximativ 75 de persoane care au mers să caute pajiștea, au pierit în taiga. Trei grupuri organizate au dispărut fără urmă. De exemplu, în 1992, un grup de turiști din orașul Nabarezhnye Chelny a plecat să caute lunca, dar nu a mai fost văzut niciodată.

În 1991 o expediție de ufologi din orașul Vladivostok a pornit pentru căutarea Cimitirul Diavolului. Unul dintre participanți, Alexander Renpel, descrie evenimentele:

„Acul busolei mele s-a blocat și indica numai nordul. Spre seară, oamenii au început să simtă furnicături în corp, aveau dureri de cap şi de dinţi. Toţi eram foarte anxioşi. Când am ajuns la pajişte, echipamentul nostru radio s-a stricat şi am decis să ne întoarcem”.

Membrii grupului de cercetare frățești „Fenomenul” a trimis două expediții în zona Cimitirul Diavolului. Dar când au fost pe cale să ajungă pe pajiște, echipamentul lor s-a stricat și nu au riscat să meargă mai departe.

Liderul expediției Nikita Tomin spune: „După doi kilometri de mers pe jos în această direcție, am dat peste o structură ciudată, parțial pliată, situată chiar pe pârâu. Examenul a arătat că a fost o moară veche de apă. Pe lângă aceasta, în zăpadă am găsit mai multe cuie forjate tipice pentru începutul secolului XX. Am găsit, de asemenea, o pereche de cuie contemporane, dar au fost destul de vechi, de asemenea. Evident, cineva a încercat să repare moara în urmă cu aproximativ 30-50 de ani.

„Părea bizar, deoarece cel mai apropiat sat a fost la o distanță de cinci sau șase kilometri, iar moara a fost construită în mijlocul pădurii.  Am părăsit moara singur și am început să mă deplasez în continuare până la pârâu. Mergeam, privind mai îndeaproape copacii cu zăpadă, încercând să găsesc un răspuns la un puzzle vechi de aproape 100 de ani. Dar numai tăcerea sumbră a taigaua era tovarășul nostru. „

Tomin consideră că anomaliile Cimitirul Diavolului sunt în legătură cu căderea meteoritului Tunguska. În 1908, o „stea a căzut de pe cer” și păstorii au plecat s-o caute. În drumul lor, au dat peste o zonă arsă în taiga, cu o gaură în mijloc, nu departe de drumul pe care ei păstoreau. După acest eveniment, păstorii cu schimbat traseul vitelor, acesta fiind deviat cu 3 km, dar unele animale au continuat să urmeze cărările cunoscute, ajungând probabil în poiană, unde au murit. De aceea, în final, sătenii din Kostino, Chemba and Karamyshevo au decis să se mute.

La sfârșitul anilor 1920 un expert în creşterea vitelor, pe nume Semchenko, a vrut să cerceteze poiana, despre care se spune că are o gaură chiar în centru. El a aruncat în gaură o funie cu o greutate în capăt, dar după zeci de metri aceasta nu atinsese încă fundul.

Există o altă versiune care explică acest fenomen. In 1980, Victor Zhuravlev, profesor de fizică și matematică, un membru al Comitetului Meteorit al Departamentului siberian al Academiei de Științe a URSS, a sugerat că un foc subteran arde încet sub Cimitirul Diavolului, care ar consuma oxigen. În cazul lipsei de oxigen, arderea cărbunelui este însoțită de o emisie de gaz incolor și inodor, monoxid de carbon, care este toxic pentru organismele vii. Cu toate acestea, această teorie nu explică echipamentul defect sau dispariția hărților.

Sursa: pravdareport.com