România se află într-o etapă de transformare digitală accelerată, iar inteligența artificială (IA) joacă un rol din ce în ce mai important în administrație, economie și piața muncii. De la inițiative guvernamentale la progrese tehnologice, țara noastră își conturează viitorul digital, dar se confruntă și cu provocări semnificative.
Impactul asupra pieței muncii
Un raport realizat de Implement Consulting Group pentru Google estimează că IA va afecta aproximativ 4,5 milioane de locuri de muncă din România. 54% dintre acestea (aproximativ 4,2 milioane) vor beneficia de automatizarea unor sarcini repetitive și de îmbunătățiri semnificative în eficiență. Acest lucru înseamnă că IA va deveni un instrument de asistență pentru angajați, ajutând la analiza datelor, generarea de conținut, optimizarea proceselor de producție și luarea deciziilor complexe.
Pentru un procent mai mic de locuri de muncă (4% sau 0,3 milioane), mai mult de jumătate dintre sarcini ar putea fi complet automatizate, ceea ce ar putea duce la reducerea necesității resursei umane în anumite industrii. Cu toate acestea, se preconizează că IA va crea noi locuri de muncă în domenii emergente, compensând pierderile cauzate de automatizare. Profesiile viitorului vor necesita adaptabilitate, competențe digitale avansate și capacitatea de a lucra alături de inteligența artificială.
Progrese în administrația publică
Administrația publică din România face pași semnificativi în direcția automatizării. Un studiu realizat la cererea Google indică faptul că aproape 70% din funcțiile publice din România ar putea fi automatizate cu IA, ceea ce ar aduce o valoare economică estimată la 660 milioane EUR în următorii 10 ani.
În acest context, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a lansat o licitație de 106,8 milioane de lei pentru implementarea unor soluții de automatizare robotizată a proceselor (RPA) în cel puțin 18 instituții publice centrale. Scopul acestor tehnologii este de a reduce birocrația, crește eficiența și îmbunătăți interacțiunea dintre cetățeni și autorități. Printre procesele vizate pentru automatizare se numără gestionarea documentelor, procesarea cererilor și analiza datelor în timp real.
Strategii naționale și inițiative
Pentru a sprijini integrarea inteligenței artificiale, România a lansat Strategia Națională în Domeniul Inteligenței Artificiale (SN-IA) pentru perioada 2024-2027. Aceasta vizează:
✅ Adoptarea tehnologiilor IA în administrație și economie
✅ Promovarea inovării și a excelenței în domeniul IA
✅ Respectarea eticii și drepturilor omului în utilizarea IA
✅ Reglementarea și standardizarea dezvoltării IA în România
Prin această strategie, Guvernul își propune să creeze un ecosistem de inteligență artificială competitiv, sprijinind atât sectorul public, cât și cel privat. Totodată, România colaborează cu Comisia Europeană pentru a dezvolta reglementări etice și juridice pentru utilizarea IA în mod responsabil.
Provocări și perspective
Deși România a făcut progrese în adoptarea IA, țara noastră se confruntă cu provocări semnificative. Un studiu internațional plasează România pe locul 41 în clasamentul global al pregătirii pentru implementarea IA, ceea ce sugerează necesitatea unor investiții mai mari în infrastructură, educație digitală și formare profesională.
Printre principalele provocări se numără:
🔴 Lipsa specialiștilor în domeniul IA și a forței de muncă pregătite
🔴 Investiții insuficiente în cercetare și dezvoltare
🔴 Nevoia de adaptare a sistemului educațional la cerințele economiei digitale
🔴 Lacune legislative privind utilizarea IA în sectorul privat și public
Cu toate acestea, inițiativele guvernamentale, investițiile în infrastructură digitală și colaborările cu instituții europene indică o direcție clară către o transformare digitală profundă în următorii ani.
România se află într-un punct crucial al revoluției digitale, cu progrese semnificative în adoptarea inteligenței artificiale și a automatizării. Deși automatizarea totală nu este încă realizabilă, investițiile în tehnologie și strategiile guvernamentale creează un cadru favorabil pentru integrarea IA în economie și administrație.
Viitorul IA în România depinde de capacitatea de inovare, investițiile în educație și infrastructură, precum și de dezvoltarea unui ecosistem digital competitiv la nivel global. Rămâne de văzut cât de rapid va evolua această transformare și cum se va adapta societatea românească la noua eră a automatizării.