Legătura dintre sănătatea inimii şi cea minţii

Male figure in anatomical position

loading...

Un studiu recent, publicat în Jurnalul Asociaţiei Cardiace Americane la jumătatea lunii iunie 2014, a arătat că pacienţii cu probleme cardiace sunt mai predispuşi dezvoltării deficientelor mentale, comparativ cu persoanele care au un aparat cardiovascular sănătos.

La cercetare au participat aproximativ 18.000 de subiecți americani, cu vârste de peste 45 de ani, care au fost supuşi mai multor teste de verificare a funcţiilor mentale atât la începutul studiului, cât şi după 4 ani de la încheierea acestuia.

După ce au luat în calcul diferenţele dintre participanţi referitoare la vârsta, sex, rasă şi nivel de educaţie, cercetătorii au descoperit o serie de probleme de memorie, capacitate de învăţare şi exprimare verbală în rândul subiecţilor cu afecţiuni cardiace aflate la diverse stadii de severitate. De asemenea, oamenii de ştiinţă au mai observat că participanţii cu cea mai bună sănătate cardiacă au fost de sex masculin, cu un nivel de educaţie crescut şi cu un statut financiar bun. Deficienţele mentale au fost depistate preponderent în rândul subiecţilor cu venituri mici.

Oamenii de ştiinţă susţin că un mod de viaţă care contribuie la menţinerea unei inimi sănătoase, ajută totodată şi la prevenirea unui accident vascular cerebral şi a declinului cognitiv asociat cu înaintarea în vârstă. Studii noi efectuate de cercetători în neurologie au evidenţiat faptul ca factorii de risc care favorizează instalarea bolilor cardiace şi a accidentului vascular cerebral, precum sedentarismul şi obezitatea, contribuie şi la apariţia demenţei, bolii Alzheimer, pierderilor de memorie şi a altor disfuncţii cognitive.

Legătura dintre sănătatea inimii şi cea minţii

Experţii medicali explică în numeroase moduri legătura dintre sănătatea inimii şi cea minţii. Unul dintre acestea este următorul: obiceiurile nesănătoase duc la îngustarea vaselor de sânge, obstrucţionarea fluxului sanguin care ajunge la nivelul creierului şi întărirea arterelor care alimentează inima. Obiceiurile cotidiene nocive (sedentarism, dieta dezechilibrată, vicii, odihnă necorespunzătoare) se reflectă în apariţia hipertensiunii arteriale, a diabetului sau a nivelului ridicat de colesterol până la împlinirea vârstei de 50 de ani. Atunci când creierul nu primeşte fluxul de sânge necesar, începe să nu mai funcţioneze corespunzător, apărând probleme precum tulburările de gândire, pierderea memoriei, dificultăţile de orientare în spaţiu şi deteriorarea funcţiilor cognitive. Iar când fluxul de sânge care alimentează creierul este întrerupt brusc, există toate şansele să se producă un accident vascular cerebral.

Oamenii de ştiinţă sunt acum ferm convinşi că măsurile de prevenire a îmbolnăvirii cardiace au efecte protectoare şi asupra psihicului, odată cu înaintarea în vârstă. Astfel, un studiu de specialitate a descoperit că peste jumătate din pacienţii diagnosticaţi cu boli cardiace suferă de depresie, iar persoanele care au suferit episoade depresive într-un anumit moment al vieţii sunt de două ori mai predispuse instalării afecţiunilor inimii. Alte cercetări au demonstrat că eliminarea factorilor de risc pentru bolile de inimă poate juca un rol benefic şi în prevenirea dementei şi a tulburărilor de memorie. Bolile cardiace afectează echilibrul psihic, iar tulburările mentale îşi pun amprenta asupra sănătăţii inimii. Atunci când un bolnav primeşte un diagnostic îngrijorător şi se teme pentru viaţa sa, este supus unui nivel semnificativ de stres, suferind atât un dezechilibru mental important, cât şi de apariţia sau agravarea simptomelor cardiace.

Factori de influiență:

– Stresul. Sub efectul stresului, organismul secretă mai mult cortizol, hormon care afectează atât integritatea vaselor de sânge, cât şi echilibrul emoţional, capacitatea de odihnă şi funcţiile cognitive. În timp, sistemul imunitar începe să producă un tip distinct de proteine, numite citochine, care favorizează instalarea aterosclerozei şi a altor boli cardiovasculare. Cercetătorii cred că hormonul stimulat de stres, cortizolul, poate fi toxic pentru anumite regiuni cerebrale, inclusiv pentru hippocampus, zona subcorticală din creier responsabilă cu emoţiile şi memoria. Aşadar, stresul este un duşman comun atât pentru inima, cât şi pentru minte, complicaţiile acestuia având implicaţii negative de ambele părţi.

 Depresia. Persoanele cu boli de inimă afectate de depresie sunt mai susceptibile la nerespectarea tratamentului prescris de medic, sedentarism, tulburări de greutate şi vicii (în special la fumat). Pacienţii cardiaci, cu tulburări de anxietate, prezintă şanse duble de a-şi pierde viaţa prematur. Iar cei diagnosticaţi cu depresie şi boli de inimă au un risc de 3 ori mai mare de deces timpuriu. Depresia şi anxietatea cresc nivelul inflamaţiilor în organism, care pot alimenta riscul dezvoltării afecţiunilor cardiace. Tratamentul cu antidepresive scade însă nivelul de stres, generator de inflamaţii, aşadar previne îmbolnăvirea inimii.

– Aritmiile. Fibrilaţia atrială, cea mai frecventă formă de aritmie cardiacă, creşte seminificativ riscul de producere a unui accident vascular cerebral. Un studiu efectuat pe un eşantion de aproximativ 31.000 de persoane, cu vârsta peste 60 de ani, a descoperit că fibrilaţia atrială poate atrage după sine declinul cognitiv şi debutul demenței.

 Emoţiile extreme. Tulburările emoţionale puternice, precum moartea unui apropiat sau abuzul sexual, pot conduce la apariţia cardiomiopatiei, numită şi “sindromul inimii frânte”. Afecţiunea este caracterizată de apariţia durerilor toracice şi a problemelor respiratorii la câteva zile de la debutul bolii, tratamentul constant în administrarea medicamentelor prescrise pentru tratarea infarctului miocardic.

Un studiu de specialitate a demonstrat că persoanele care iau măsuri concrete de prevenire a bolilor de inimă, adoptând un stil de viaţă sănătos, îşi diminuează considerabil şansele instalării declinului cognitiv specific înaintării în vârstă.

Sursa:  sfatulmedicului.ro

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *