Terifiant! Experimentele științifice ale savanților ruși
In istoria științei au existat numeroase experimente ciudate, unele părând mai curând apanajul stabilimentelor psihiatrice, deși au fost puse la punct de cele mai strălucitoare creiere ale omenirii. Printre acestea și crearea de războinici perfecți, total devotați liderilor lor și capabili să lupte în orice condiții, fără să resimtă oboseala, foamea sau frigul. Acest obiectiv a fost urmărit mai ales de regimurile tiranice, dornice să-și asigure astfel armate disciplinate. Puțini cunosc faptul că însuși Stalin a intenționat să realizeze o armată de mutanți, jumătate om, jumătate maimuță. Cum ar fi arătat Cel de-al Doilea Război Mondial dacă planul său ar fi dat roade?
Serghei Voronov a fost unul dintre cei mai mari chirurgi ruși ai începutului de secol XX, fiind student al laureatului Nobel pentru medicină, Alexis Carrel, de la care a învățat tehnicile transplantului. Doar că el a dorit să-și depășească dascălul și și-a propus o tehnică de „reîntinerire” cu totul șocantă. Ipoteza pe care acest veritabil „geniu nebun” se baza era următoarea: hormonii, de tipul testosteronului, puteau împiedica procesele de îmbătrânire, dăruind organismelor vlăguite de vârstă o nouă energie. Ideea nu era chiar departe de adevăr, dacă ne gândim că astăzi mii de sportivi se injectează cu hormoni pentru a-și îmbunătăți performanțele fizice. Neavând nici un voluntar pentru trăsnitele sale experimente, Voronov s-a decis să fie el însuși „cobaiul”.
Prin urmare, și-a introdus subcutanat, hormoni extrași din testicule de câine și de cobai. Dar rezultatele au fost dezamăgitoare. Savantul a presupus că nu injecțiile, ci țesuturile testiculare vii vor avea efecte de revigorare mai accentuate și de durată. Astfel, a ajuns să transplanteze organe animale la om. Primele experimente de acest gen au vizat transplantarea de țesut tiroidian animal la oameni cu deficit tiroidian. Totodată, a început să transplanteze testicule ale unor criminali executați în corpurile unor bătrâni bogați, ca tratament pentru senilitate! A fost nevoit să se oprească, întrucât cererea depășea cu mult oferta… Pentru a nu-și dezamăgi clienții, Voronov a apelat la o nouă soluție, șocantă, începând să folosească testicule de maimuță în locul celor de om. Primul transplant de acest gen a avut loc în iunie 1920.
„Indrăznesc să afirm, scria el atunci, că maimuța este superioară omului prin vigoarea trupului ei, prin calitatea organelor și absența acelor defecte, ereditare sau dobândite, care afectează o mare parte a omenirii”. Operația constă în introducerea unei lamele subțiri din testicolul prelevat de la maimuță în scrotul pacientului, cu speranța că va fuziona cu țesutul indigen. Această abordare novatoare a fost aplaudată de sute de chirurgi renumiți din întreaga lume, la un congres internațional de chirurgie desfășurat la Londra, în 1923. Experiențele sale bizare nu s-au oprit aici: Voronov a încercat transplantarea de ovare de maimuță la femei, ba a mers chiar mai departe pe acest făgaș nebunesc, transplantând un ovar uman la maimuță și încercand apoi să-l fertilizeze cu spermă umană. Terifiantul experiment nu a reușit…
Eșecul nu i-a descurajat pe savanții sovietici și se pare că Stalin urmarea îndeaproape aceste experimente absurde, nu de dragul știintei ci al puterii: „Vreau o ființă umană nouă, invincibilă, insensibilă la durere, rezistentă la condiții grele și indiferență față de calitatea hranei”, spunea el. La o armată de „supraoameni” visa, așadar, nu doar Hitler, ci și dictatorul sovietic. Să nu uităm căaceste experimente aveau loc după ce Armata Roșie fusese practic decimată de îndelungații ani ai războiului civil iar Stalin, temându-se că ar putea pierde puterea, avea nevoie de soldați puternici și sănătoși. In 1926, cu avizul expres al dictatorului, Biroul Politic al PCUS solicita Academiei de Stiințe „construirea unei mașini de război vii”.
Cel ce a fost însărcinat să realizeze acest lucru a fost Ilia Ivanov, cel ce pusese, în urmă cu câțiva ani, bazele primului centru de inseminare artificială pentru caii de curse. Bucurându-se de sprijinul lui Nikolai Gorbunov, șeful Departamentului Institutelor Stiințifice, el s-a apucat de lucru, cu mult entuziasm. Ivanov era conștient că URSS trecea printr-o perioadă grea: agricultura era la pământ, foametea ucidea milioane de oameni, procesul de industralizare solicita eforturi uriașe. Era nevoie de o forță de muncă vastă, care să nu se plângă și să nu moară. El a amintit toate aceste lucruri în raportul înaintat partidului și Stalin a dispus ca proiectului să-i fie alocați 200.000 dolari, o sumă imensă pentru acea vreme.
Ivanov a plecat in Africa de Vest, pentru a efectua experimente genetice pe cimpanzei. De asemenea, un centru științific unde se creșteau maimuțe a fost înființat în Georgia. Sperma prelevată de la maimuțe a fost impregnată unor femei voluntare, dar proiectul nu a dat nici un rezultat. Ivanov s-a întors în URSS și a căzut în dizgrație. Criticat de colegii săi, el a fost arestat, pe 13 decembrie 1930 și condamnat la 5 ani de exil la Alma Ata, unde a lucrat la un laborator de cercetări veterinare. Va muri peste doi ani, însă, din cauza unui infarct, obsedat de visul său de a realiza soldații perfecți, jumătate om, jumătate maimuță.
De ce a eșuat el? Ivanov era un darwinist convins și nutrea convingerea că oamenii sunt înrudiți cu maimuțele mari – urangutanul, gorila și cimpanzeul. Dar el a neglijat faptul că această înrudire nu era atât de apropiată: maimuțele mari au 24 perechi de cromozomi, în vreme ce omul are doar 23 de perechi, deși se pare că a avut cândva tot 24. Un lucru pe care savanții n-au reușit să-l explice a fost acela că a doua și a treia pereche de cromozomi s-au îmbinat, acțiune care nu s-ar fi putut desfășura decât prin manipulări genetice, întrucât nu se cunoaște niciun fel de maladie sau conditie genetică naturală capabilă să altereze structura cromozomială.
„Ivanov a fost condamnat din start la eșec, pentru că a uitat un lucru elementar: fără un numar identic de cromozomi două specii nu pot procrea”, susține biologul britanic Llyod Pye. Deocamdată, deși Darwin a afirmat că omul a evoluat de la 24 de perechi de cromozomi la 23 prin selecție naturală nu s-a putut aduce nicio dovadă în acest sens, ceea ce dă apă la moară adepților teoriei paleoastronautice. Aceștia pretind că intervenția a fost facută de reprezentanții unei civilizații extraterestre superioare, veniți pe Pământ cu multe milenii în urmă. Cercetătorul rus Zecharia Sitchin releva că vechii sumerieni considerau că ființele divine numite Anunnaki l-ar fi creat pe om, pentru a construi vaste lucrări arhitectonice și „a slăvi numele lor”.
La fel, mitologia populației africane Dogon susține că oamenii au fost cândva maimuțe, cărora zeii, numiți Nummo, le-au dăruit graiul pentru a putea dialoga cu ei. Cu alte cuvinte, aceste ființe superioare putusera, probabil prin combinari genetice, sa transforme maimutele cu 48 de cromozomi in oameni cu 46 de cromozomi. Si, mai in gluma mai in serios am putea spune ca Stalin nu reusise acest lucru pentru ca nu era „zeu”, desi se comporta ca atare…
Sursa: mixdecultura.ro