Puțini știu că, în perioada de început a sistemului bancar românesc, sănătatea fizică a clientului era un criteriu important în acordarea unui împrumut. În lipsa unor norme moderne de evaluare financiară, băncile din secolul al XIX-lea și începutul secolului XX considerau că un om cu o stare de sănătate bună era mai „creditabil”, având șanse mai mari să-și ducă la bun sfârșit angajamentele financiare.
Cum funcționa sistemul de creditare în România veche?
Primele bănci românești, apărute în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, funcționau pe baza unor reguli inspirate atât din practica bancară europeană, cât și din specificul socio-economic local.
Pentru că riscurile erau foarte mari și asigurările de viață aproape inexistente, funcționarii bancari și creditorii particulari aplicau metode ingenioase de a evalua solvabilitatea unui client: îi analizează starea de sănătate.
De ce conta sănătatea la obținerea unui credit?
✔️ Lipsa garanțiilor solide: Într-o economie agrară, oamenii nu dețineau mereu proprietăți valoroase de garantat, iar moștenirile nu erau ușor de verificat.
✔️ Longevitatea, văzută ca un garant: Cu cât un om părea mai sănătos, cu atât existau mai multe șanse să trăiască destul ca să-și plătească ratele sau să își înapoieze datoriile.
✔️ Evaluarea fizică directă: Întâlnirile aveau loc față în față, iar felul în care arăta omul – robust, bine hrănit, „cu obrajii plini” – cântărea la fel de mult ca semnătura lui pe un contract.
Existau chiar anecdote din acea perioadă despre funcționari care refuzau clienți „slabi, galbeni și cu ochii stinși”, pe motiv că „nu prind primăvara viitoare”.
Când și cum s-a schimbat acest criteriu?
Odată cu profesionalizarea sistemului bancar în perioada interbelică și apariția primei burse de valori la București în 1925, băncile au început să aplice criterii mai clare de creditare: venituri, proprietăți, garanții, iar sănătatea a trecut în plan secund.
Totuși, în paralel, a apărut asigurarea de viață ca o condiție la împrumuturile mari, tocmai pentru a proteja banca în cazul decesului clientului.
Astăzi, ce contează în obținerea unui credit?
În prezent, băncile evaluează:
- veniturile declarate,
- gradul de îndatorare,
- istoricul de credit,
- garanțiile oferite.
Sănătatea personală contează doar indirect, prin asigurările obligatorii la creditele ipotecare sau de nevoi personale.