Cine a fost Madame de Pompadour

Una dintre femeile care au influentat Franta sec. al VII-lea – Madame de Pompadour – era o femeie frumoasa si plina de farmec, care a reusit sa atraga atentia regelui Frantei Ludovic al XV-lea. Fiind nu numai frumoasa, dar si inteligenta, eleganta, ea a devenit la numai 19 ani metresa si sfatuitoarea regelui. Avand impotriva sa Curtea familiei regale, a reusit sa fie ea insasi un centru de putere, pe care doar ministrii o mai aveau.

Este o poveste de dragoste, gelozie, complot, intriga, intr-o Franta a sec. al VII-lea, intr-un moment in care doua lumi se infruntau si au dus apoi la Revolutia franceza si la caderea monarhiei.

Castelul de Choisy le Rois (rezidenta de vanatoare a lui Ludovic al XV-lea) – era inconjurat de gradini care ajungeau pana la fluviul Sena. Era si un port numit ,,portul gondolelor” (gondole aduse de la Venetia). Aici regele venea uneori la vanatoare, in padurea din Senart.

Povestea lui Madame de Pompadour incepe ca in basme, in marele parc al castelului Choisy le Rois (in Etiolles), cu o intalnire neasteptata, cu regele calare pe cal. In realitate, aceasta intalnire nu a fost chiar intamplatoare, stiindu-se ca aceasta femeie, nu era doar foarte frumoasa insa si foarte hotarata si capabila sa-si fi planuit – sa se gaseasca la locul si momentul potrivit, pentru a fura inima regelui Frantei.

Ea nu se numea Madame de Pompadour de la inceput, se numea Jeanne Antoinette Poisson (nascuta la Paris), si nu provenea dintr-o familie aristocrata, dar burgheza.

Jeanne a fost crescuta si educata datorita ajutorului financiar a lui Charles Francois Paul le Normant de Tournehem, care i-a dat o educatie perfecta, demna de o printesa.

Ludovic al XV-lea a venit la tron dupa moartea regelui Ludovic al XIV-lea. El era cu un temperament melancolic, afectat de moartea parintilor si a fratelui sau, astfel, tanarul rege traieste cu dificultate propriul rol la Curte, simtindu-se apasat de prea multe ceremonii. Ii placea foarte mult sa mearga la vanatoare. La 15 ani se casatoreste cu Maria Leszcynski, si din casatorie are zece copii. Frumos si carismatic, regele era numit ,,Cel Mult Iubit”.

Era un casanova, iar Madame de Pompadour nu a putut sa nu se indragosteasca de el din prima clipa cand l-a vazut. La moartea sa, regele a pronuntat ,,dupa mine potopul”.

Pentru a o intalni pe fermecatoarea femeie, el o invita pe Jeanne la Palatul Versailles, la un bal mascat. Regele, costumat la fel cu alti sapte barbati, reuseste sa se apropie mai usor (fara a fi deranjat) de acei ochi pe care nu putea sa-i confunde. Dupa bal, o noua intalnire are loc foarte curand.

La curte, se afla foarte repede barfa, ca ,,regele avea o metresa”, insa regina replica ,,amantele nu dureaza mult”.

Era de neacceptat ca regele sa aiba o relatie publica cu o femeie burgheza, care nu putea niciodata sa fie primita la Curte. Regele a avut amante multe in trecut, si de aceea regina nu se simtea afectata, cu conditia ca aceste relatii sa nu duca la un scandal.

Important era sa fie respectate formalitatile, dar si Jeanne trebuia sa evite afisarea publica, pentru ca era casatorita si trebuia mai intai sa se desparta de sot (acest lucru se intampla imediat, cu interventia oamenilor de incredere ai regelui).

Regele trebuia sa infrunte ostilitatile familiei regale, dar si ale fiicei lui favorite, Henriette (spunea ca tatal ei traieste in pacat). De asemenea, trebuia sa se ocupe nu numai de sentimente, ci si de afacerile statului.

Meditand mult, el hotaraste ca Jeanne sa vina sa locuiasca la Versailles langa el, in apartamentele unei foste favorite (disparuta pe neasteptate). Jeanne era foarte indragostita si pregatita sa infrunte si acest tip de razboi (intre pasiune si conventiile de la curte). Pentru a putea fi primita la Curte ca aristocrata, ea este numita de catre rege – Marchiza de Pompadour – un nume care va intra in istorie. Fiind la Curte, ea trebuia sa fie instruita, sa invete regulile vietii de la Curte, obiceiurile si comportamentul.

Casatoriile erau mai mult afaceri de stat, se faceau acorduri intre familii regale, pentru a se mentine pacea. In acest caz, casatoria lor a fost in graba, iar dragostea nu a aparut nici mai tarziu, desi aveau zece copii.

Madame de Pompadour incepuse sa guste placerile vietii la Curte, facand plimbari in gradina in compania nobilimii. Dar veninul in jurul ei continua sa circule, si ea stia ca trebuie sa infrunte cu umor situatiile penibile. Ea a inteles ca folosind glumele, reusea sa iasa dintr-o situatie stanjenitoare si chiar sa atraga simpatia.

Era o femeie frumoasa, dar si inteligenta si culta, a frecventat literati, poeti, enciclopedisti, era prietena cu Voltaire – aceste prietenii au ajutat-o foarte mult in judecatile sale. Cel mai mare dusman declarat al ei era secretarul de stat, intre ei aveau loc discutii elegante, dar si intepatoare.

Madame de Pompadour reuseste (fiind sustinuta de rege) sa-si mareasca incet puterea, toti au inceput sa inteleaga ca pentru a ajunge la rege, trebuiau sa treaca pe la ea mai intai, astfel oportunismul invinge, ea devine sfatuitoarea regelui.

La Versailles sunt multe portrete ale Madamei de Pompadour, aceasta femeie devenise un simbol al pacatului, in realitate nu fusese foarte pasionala, chiar dupa unii era un pic retinuta (din motive de sanatate).

Regele era insa indragostit de ea, pentru frumusetea ei, pentru gratia si inteligenta ei. El cunoscuse multe femei la Curte, tinere, insa niciodata o relatie adevarata. Cu ea insa a fost altceva, cu ea putea vorbi, conversa, radea, putea avea incredere, cerea sfaturi, era o persoana speciala, care ii putea da nu doar dragoste , ci si confort, intelegere. De aceea, relatia a durat mai mult decat orice relatie de la Curte.

Dar, la un moment dat, se intampla o tragedie – moare Henriette (fiica preferata a regelui). Moartea ei l-a afectat foarte mult, s-a inchis in sine, si chiar raportul cu Madame de Pompadour incet s-a transformat – ea devine prietena, sfatuitoare dar din ce in ce mai putin o metresa. Dragostea se transforma intr-o legatura mai stransa, chiar daca mai putin pasionala. Simtea nevoia sa o aiba mai mult langa el. Astfel el decide ca ea sa se mute in apartamentele de la parter (care se eliberasera).

Madame de Pompadour avea insa si alte talente, teatrul.

Intr-una din zile, regele este ranit (injunghiat in urma unui complot), sta la pat, familia regala doreste sa o inlature si ii spune sa paraseasca Palatul. Ea insa incearca sa traga de timp, pana ce regele isi revine. O alta tragedie vine asupra ei – moare fiica sa in varsta de numai 10 ani. Madame de Pompadour incepe sa fie urata de oameni, ca traia in lux si bogatie. Ea se imbolnaveste de tuberculoza si la 43 de ani moare. Regele (impiedicat de clerici – avand indatoriri religioase), nu vine sa o vada pe patul de moarte (dar este indurerat).

Madame de Pompadour a reusit in toti acesti ani sa-l iubeasca, sa-l sfatuiasca si sa-l distreze pe regele Ludovic al XV-lea prin inteligenta si frumusetea ei.

sursa: destepti.ro