Deși termenul de fake news este relativ nou și a devenit celebru în era rețelelor sociale, fenomenul manipulării informațiilor este mult mai vechi. În România, „știrile false” au existat încă din perioada fanariotă, fiind folosite ca arme politice, instrumente de propagandă sau metode de manipulare a maselor.
📜 Fake news în epoca fanariotă – zvonuri și diversiuni
La începutul secolului al XVIII-lea, în timpul domniilor fanariote, zvonurile și scrisorile false erau folosite pentru a discredita rivalii politici. Boierii trimit scrisori anonime sau „note informative” false către Înalta Poartă, acuzând domnitorii de trădare sau intenții anti-otomane, pentru a forța mazilirea lor.
Exemplu:
Domnul Constantin Brâncoveanu a fost acuzat pe nedrept de colaborare cu Habsburgii, în urma unor „dovezi” fabricate de rivalii săi politici și transmise turcilor. Aceste informații false au dus la execuția lui tragică în 1714.
📰 Fake news în presa secolului XIX – ziarele ca arme politice
Odată cu apariția presei scrise în secolul al XIX-lea, manipularea prin „știri” false a devenit un fenomen organizat. Ziarele erau controlate de diverse partide politice și folosite pentru a crea sau distruge reputații.
Exemplu celebru:
În perioada Unirii Principatelor (1859), o parte din presa vremii răspândea zvonuri despre presupusele planuri secrete ale Moldovei de a trăda Unirea cu Țara Românească. Scopul? Inflamarea opiniei publice și destabilizarea proiectului unionist.
🪖 Fake news în timpul războaielor mondiale
Propaganda și manipularea au atins apogeul în perioadele de conflict mondial. Populația era intoxicată cu informații false pentru a menține moralul sau a justifica decizii politice.
Exemplu:
În timpul Primului Război Mondial, ziarele românești difuzau știri complet false despre victorii ale armatei române sau despre retrageri spectaculoase ale germanilor, deși realitatea de pe front era alta.
📺 Fake news în comunism – manipulare la scară națională
Regimul comunist a ridicat dezinformarea la rang de politică de stat. Televiziunea, radioul și presa scrisă transmiteau doar informații „autorizate”, multe dintre ele fiind complet false.
Exemple notorii:
- „Epoca de aur” a lui Ceaușescu era descrisă ca o perioadă de prosperitate maximă, în timp ce populația suferea de foame și frig.
- Cutremurul din 1977 a fost prezentat în presa oficială ca fiind gestionat exemplar de autorități, în timp ce realitatea era dezastruoasă.
Fake news-ul nu este un fenomen modern. În România, manipularea prin informații false are o istorie spectaculoasă, care a influențat decizii politice, destine de oameni și chiar cursul istoriei naționale. Înțelegerea acestor episoade ne ajută să fim mai vigilenți în fața manipulărilor actuale.