În era digitală, nu mai suntem doar consumatori activi de informație – suntem, adesea, consumatori ghidați. În spatele fiecărei reclame care ni se pare „intuitivă”, fiecărui clip video care ne „nimerește” starea de spirit sau fiecărei postări pe care o vedem în feed, se află algoritmi. Mai exact, sisteme bazate pe inteligență artificială (AI) care învață despre noi și ne influențează comportamentul fără să ne dăm seama.

Ce sunt algoritmii și cum funcționează?
Algoritmii sunt seturi de reguli sau instrucțiuni folosite de computere pentru a rezolva probleme. În cazul platformelor digitale, acești algoritmi sunt adesea antrenați de inteligență artificială pentru a procesa cantități uriașe de date – inclusiv datele noastre personale – pentru a face predicții sau recomandări.
De exemplu, platforme precum Facebook, TikTok, YouTube sau Netflix folosesc algoritmi pentru a determina ce conținut ni se afișează. Aceste sisteme învață ce ne place, cât timp petrecem privind un tip de postare și ce distribuim. Astfel, încep să ne ofere conținut tot mai personalizat – dar nu întotdeauna obiectiv sau sănătos pentru echilibrul nostru psihologic sau informațional.
Cum decide AI ce cumperi?
AI-ul este deja integrat în comerțul electronic sub forma motoarelor de recomandare. Când navighezi pe un site ca Amazon sau eMAG, vezi sugestii de produse bazate pe istoricul tău de căutare, comportamentul de cumpărare și chiar comportamentul altor utilizatori asemănători ție. Acest tip de targetare se numește „microtargeting” și este una dintre cele mai eficiente (și invazive) metode de marketing din era digitală.
Mai mult, algoritmii pot influența prețul produselor afișate, în funcție de locația ta, dispozitivul folosit sau chiar timpul din zi.
Cum influențează AI ce crezi?
Una dintre cele mai mari preocupări etice este legată de formarea opiniilor și polarizarea socială. Așa-numitul „filtru al bulei” (filter bubble) apare atunci când algoritmii îți arată doar conținut care se aliniază cu opiniile tale existente, închizându-te într-o cameră de ecou informațională. Acest fenomen poate contribui la radicalizare, dezinformare și creșterea tensiunilor sociale.
De exemplu, studiile realizate de MIT și Harvard au demonstrat că algoritmii de pe platformele sociale promovează conținutul cu potențial emoțional mai mare – de multe ori, acesta fiind alarmist, controversat sau fals.
Ce putem face?
- Conștientizare – Să fim atenți la ce ni se oferă și de ce.
- Diversificarea surselor – Să căutăm informații din mai multe surse.
- Setări personalizate – Multe platforme permit ajustarea algoritmilor, măcar parțial.
- Educație digitală – Să învățăm cum funcționează aceste sisteme pentru a nu fi victimele lor pasive.
Trăim într-o eră în care AI-ul și algoritmii sunt deja parte integrantă a vieții noastre. Deși pot aduce beneficii uriașe, e important să înțelegem influența lor și să nu le oferim control absolut asupra deciziilor noastre. Informația este putere – mai ales când o avem înainte ca AI-ul să o manipuleze pentru noi.