Mulți români nu știu că au un drept fundamental în relația cu primăria: dreptul de a solicita acces la informații și de a contesta deciziile administrative care îi afectează. Acest drept este reglementat prin Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și prin Codul administrativ. Practic, orice cetățean are dreptul să ceară detalii despre modul în care i se calculează taxele locale, să verifice corectitudinea unor acte administrative (de exemplu, taxe de salubritate, impozite pe proprietate, taxe de construcții). Cât de important este acest drept? Foarte, pentru că multe taxe aplicate eronat sau supraevaluate pot fi contestate, iar corectarea lor poate însemna economii serioase. În plus, cunoașterea acestor drepturi ajută cetățenii să nu fie umiliți sau ignorați de instituții.

Cum îți poate influența acest drept viața și finanțele?
Deși pare un aspect birocratic, accesul la informații și dreptul de contestare pot avea un impact direct asupra buzunarului tău. Dacă nu verifici și nu contesti deciziile primăriei, riști să plătești taxe mai mari decât trebuie sau chiar taxe ilegale. De exemplu, multe persoane au fost surprinse să afle că impozitul pe clădire sau teren a fost calculat greșit, fie din cauza unei erori de suprafață, fie a unei încadrați greșite în categoria impozabilă. Dreptul tău legal este să primești o explicație clară și, dacă e cazul, să ceri o revizuire sau anulare a acestor taxe. Pe termen lung, asta înseamnă mai mulți bani păstrați în buzunar și o relație mai echitabilă cu autoritățile locale.
Pașii pe care trebuie să îi urmezi pentru a-ți proteja drepturile
Primul pas este să te informezi corect. Verifică documentele oficiale primite de la primărie, cum ar fi deciziile de impunere a taxelor sau notificările. Dacă ceva pare neclar sau greșit, poți depune o cerere scrisă de acces la informații publice, în care să soliciți detalii precise despre modul de calcul al taxelor sau actele administrative aferente. Cererea trebuie depusă la registratura primăriei sau prin email, și este bine să păstrezi o copie cu data. Dacă răspunsul primit nu te mulțumește sau nu primești niciun răspuns în termenul legal (de obicei 30 de zile), poți face o contestație administrativă. Aceasta se depune tot la primărie și poate fi urmată, în caz de respingere, de o plângere la instanța de contencios administrativ. Dacă vrei să fii sigur că faci totul corect, poți apela și la un avocat specializat sau ONG-uri care oferă consultanță juridică gratuită.
Exemple concrete: cazuri în care românii au câștigat datorită acestui drept
Există numeroase exemple în care cetățeni au reușit să recupereze bani plătiți în plus sau să anuleze majorări nejustificate. Un caz celebru este al unui sibian care a descoperit că taxa de salubritate aplicată pe proprietatea lui era calculată pentru o suprafață mult mai mare decât cea reală, iar după ce a contestat, primăria a fost obligată să îi returneze peste 3.000 lei. Alt exemplu vine dintr-un oraș de provincie, unde un grup de cetățeni au reușit să oprească aplicarea unei taxe speciale, considerate ilegale, după ce au folosit dreptul de acces la informație și au demarat o acțiune în instanță. Aceste exemple arată că nu trebuie să accepți pur și simplu orice decizie a primăriei — drepturile tale pot face diferența între a plăti în plus sau a economisi.
