În România postbelică, lupta pentru libertate nu a fost doar apanajul bărbaților. Mii de femei au sfidat frica, au oferit adăpost partizanilor din munți, au refuzat să colaboreze cu Securitatea sau au fost condamnate doar pentru că făceau parte din familii „dușmane ale poporului”. Ele au fost torturate, condamnate, deportate, dar rareori menționate în cărțile de istorie.
Aceste femei nu au fost doar victime. Au fost eroine ale conștiinței.
🧕 Elisabeta Rizea – țăranca ce a sfidat Securitatea cu demnitate
Una dintre cele mai cunoscute figuri feminine ale rezistenței anticomuniste, Elisabeta Rizea din Nucșoara, a fost arestată de două ori și a petrecut 12 ani în închisoare pentru că a susținut grupul de partizani condus de vărul ei, Toma Arnăuțoiu.
Torturată brutal – smulgerea părului, bătăi cu bastonul și lanțuri la mâini – Rizea a refuzat să-și trădeze camarazii. Demnitatea și curajul ei au devenit simboluri ale rezistenței populare.
📚 Veselina Ghițescu – o elevă devenită „dușman al poporului”
Are doar 17 ani când este arestată pentru că scrisese poezii „reacționare” și simpatiza cu partizanii anticomuniști. Condamnată la închisoare, petrece ani grei în temnițele de la Mislea și Miercurea Ciuc.
După eliberare, trăiește toată viața cu eticheta de „element periculos”. Poveștile ca ale Veselinei sunt cruciale pentru înțelegerea traumei feminine sub comunism.
✝️ Maica Mihaela Iordache – monahia din lagărele comuniste
Călugăriță la Mănăstirea Vladimirești, Mihaela Iordache a fost arestată în 1955, când regimul a decis închiderea mănăstirilor necontrolate de stat. Considerată „mistică” și „reacționară”, a fost deportată, anchetată și forțată să renunțe la viața monahală.
Reprezentanta unei generații de femei credincioase care au refuzat să-și trădeze vocația, chiar cu prețul libertății.
🏚️ Deportate în Bărăgan: mame, fiice, bunici, exilate pentru „siguranța națională”
În 1951, zeci de mii de persoane din Banat, inclusiv mii de femei, au fost deportate în Câmpia Bărăganului. Motivele? Eram în Războiul Rece, iar „curățarea zonei de graniță” a fost justificarea regimului.
Au fost smulse din casele lor, duse cu trenul, abandonate pe câmp și forțate să-și construiască adăposturi în pustiu. Femeile au ținut familiile unite în condiții de foame, frig și umilință.
👩🏫 Femeile intelectuale: eliminate din universități, interzise la catedră
Doctorițe, profesoare, avocate sau scriitoare au fost marginalizate, date afară sau trimise la muncă de jos. „Vinovăția” lor? Aveau idei proprii, proveneau din familii burgheze sau fuseseră educate în Occident.
Exemple:
- Flora Șuteu, profesoară universitară, concediată pentru că a citat autori „reacționari”.
- Ana Blandiana, urmărită de Securitate pentru poeziile sale și interzisă temporar la publicare.
🏛️ De ce trebuie să le spunem numele
Aceste femei nu au cerut glorie, dar merită recunoaștere. Într-o societate care a învățat să tacă, ele au ales să spună „nu”. Au suferit pentru că au fost loiale adevărului, credinței, neamului. Este timpul să le redăm locul meritat în memoria colectivă.