Într-o lume în care productivitatea a devenit idol, somnul e adesea perceput ca un lux sau chiar o slăbiciune. În România, expresii precum „dormim după ce murim” sau „cine se scoală de dimineață departe ajunge” au modelat o cultură în care munca excesivă este virtute, iar odihna – o formă de lene. Dar ce costuri plătim pe termen lung?
😴 Cât dormim de fapt?
Studiile arată că românii dorm în medie sub 7 ore pe noapte, mai puțin decât media recomandată de 7-9 ore pentru adulți.
Motivul? Programul de muncă prelungit, stresul cotidian, lipsa educației privind igiena somnului și o percepție culturală în care odihna e sinonimă cu lipsa ambiției.
loading...
🧠 Ce spun psihologii și medicii?
- Somnul insuficient afectează deciziile, memoria, concentrarea și starea de spirit.
- Privarea cronică de somn crește riscul de boli cardiovasculare, diabet, depresie și obezitate.
- Epuizarea este deseori normalizată, chiar și când duce la erori majore la locul de muncă sau la relații personale distruse.
🏃♂️ Cultura „muncă până cazi”
România are una dintre cele mai mari rate de ore lucrate pe an din UE, dar productivitatea per oră este printre cele mai mici.
Asta arată că munca multă nu înseamnă neapărat muncă eficientă.
Această cultură vine dintr-o combinație de:
- Moștenire post-comunistă în care „cine nu muncește, nu mănâncă” era lege.
- Presiunea economică și lipsa siguranței financiare.
- Admirația pentru efortul continuu și disprețul față de pauze.
🧩 Efecte pe termen lung
- Burnout-ul afectează din ce în ce mai mulți români, în special în domeniile competitive (IT, sănătate, educație).
- Problemele de sănătate mintală cresc, dar sunt rar corelate cu lipsa somnului.
- Relațiile personale au de suferit, pentru că somnul prost duce la iritabilitate și lipsă de empatie.
🌍 Ce putem învăța de la alte culturi?
- În Țările Nordice, echilibrul viață-muncă este o prioritate, iar siesta sau somnul de după-amiază este încurajat în unele țări latine.
- În Japonia, fenomenul „karoshi” (moartea prin suprasolicitare) a dus la inițiative naționale de promovare a somnului.
- În Franța, este ilegal ca angajatorul să ceară angajaților să răspundă la emailuri în afara programului – pentru a proteja odihna.
🔄 Ce putem face?
- Educație despre importanța somnului încă din școală.
- Flexibilitate la locul de muncă – pauze reale, program adaptat ritmului individual.
- Normalizarea odihnei ca formă de autoîngrijire, nu ca pe o dovadă de lene.
- Tehnologii de urmărire a somnului, dar și campanii media care să schimbe percepția despre „muncă până cazi”.
loading...