Pădurea Băneasa, una dintre cele mai cunoscute zone verzi ale Capitalei, ascunde mai mult decât alei de plimbare și vegetație. Potrivit unor relatări istorice, mărturii și documente desecretizate parțial, aici s-ar afla foste buncăre ale Securității construite în perioada comunistă, în special în anii ’50-’70, în plin Război Rece.
De ce era nevoie de buncăre în pădurile Capitalei?
Buncărele aveau un scop clar în contextul ideologic și militar al epocii:
- Adăposturi pentru membrii de rang înalt ai partidului în caz de conflict nuclear,
- Centre de comandă ascunse și autonome energetic,
- Spații pentru interogatorii, stocare de documente sau echipamente sensibile,
- Puncte de comunicație radio sau de interceptare.
Pădurea Băneasa era locul ideal: izolată, dar aproape de sediile centrale din București, cu acces facil la aeroportul Băneasa și drumuri strategice.
Ce spun documentele desecretizate și cercetătorii?
Mai mulți istorici și cercetători – printre care Marius Oprea, expert în istoria Securității – au vorbit despre existența unor buncăre și tuneluri în pădurile din jurul Capitalei, inclusiv Băneasa. Conform acestora:
- Existau rețele de adăposturi antiatomice în subsolurile ministerelor, dar și în păduri, în caz de evacuare rapidă,
- Multe dintre aceste structuri au fost sigilate sau distruse în anii ’90, pentru a nu deveni focare de curiozitate sau vandalism,
- Nu toate au fost cartografiate public – unele apar în arhive militare inaccesibile.
Mărturii și urme vizibile: ce mai poate fi găsit azi?
Locuitori din zonă și exploratori urbani (urbex) susțin că:
- În anumite părți ale pădurii se observă intrări cimentate, structuri metalice, uși sudate,
- Există zone unde semnalul telefonului dispare complet, indicând posibile ecrane de protecție subterane,
- Unele harti vechi (militare sau topografice) indică anomalie geometrică a terenului, sugerând structuri subpământene.
Cu toate acestea, accesul este periculos și ilegal – multe locuri sunt proprietate a statului sau chiar militară.
Teorii: de la conspirație la realitate
De-a lungul anilor, au circulat numeroase teorii:
- Că buncărele ar comunica prin tuneluri subterane cu alte puncte din oraș (inclusiv Casa Poporului),
- Că unele spații au fost folosite pentru antrenamentele trupelor speciale sau chiar ca centre de detenție neoficiale,
- Că ar mai exista echipamente abandonate de comunicație sau spionaj.
Istoricii sunt rezervați, dar nu neagă în totalitate aceste posibilități: Securitatea a fost o instituție obsedată de control și siguranță totală.
Ce spun autoritățile?
De fiecare dată când presa a încercat să investigheze acest subiect, răspunsurile au fost vagi:
- Ministerul Apărării a refuzat deseori să comenteze,
- Primăria și alte instituții locale invocă lipsa datelor oficiale sau clasarea arhivelor.
Un proiect din 2014 care viza cartografierea structurilor abandonate din Pădurea Băneasa nu a fost dus la capăt, invocând lipsa fondurilor și dificultatea accesului.
Concluzie: adevărul încă sub pământ?
Buncărele din Pădurea Băneasa rămân o enigmă între documente clasificate, mărturii tăcute și urme ascunse sub verdeață. Deși dovezile certe sunt puține și greu accesibile, faptele istorice și contextul epocii susțin existența lor.
Până când statul va permite accesul la arhive complete, misterul va dăinui – ca o rană tăcută în inima pădurii.