Într-o lume în care selfie-urile și oglinda de dimineață sunt o rutină, pare greu de imaginat că unii oameni nu-și pot recunoaște propria față. Însă acest fenomen este cât se poate de real și poartă un nume științific: prosopagnozie, cunoscut și ca agnosie facială. Această afecțiune neurologică afectează capacitatea creierului de a recunoaște fețele — chiar și pe cea proprie. Persoanele cu prosopagnozie pot vedea clar trăsăturile unei fețe, dar nu reușesc să le asocieze cu o identitate, inclusiv cu a lor. În unele cazuri extreme, recunoașterea feței din oglindă este imposibilă fără alte indicii precum vocea, hainele sau contextul.
Cauzele prosopagnoziei
Prosopagnozia poate fi:
- Congenitală (dezvoltată încă din copilărie) – fără o cauză evidentă, afectând aproximativ 2% din populație.
- Dobândită – în urma leziunilor cerebrale, accidentelor vasculare, traumelor sau afecțiunilor neurodegenerative precum Alzheimer.
Studiile arată că regiunea numită girus fusiform din lobul temporal joacă un rol crucial în recunoașterea facială. Când această zonă este afectată, capacitatea de a percepe o față ca fiind unică este compromisă.
Viața de zi cu zi pentru cineva cu această afecțiune
Pentru cei care suferă de prosopagnozie, interacțiunile sociale pot deveni o sursă de stres constant. Aceștia pot trece pe lângă prieteni sau rude fără să le recunoască, ceea ce duce la neînțelegeri sau izolare socială. În plus, faptul că nu se pot recunoaște în oglindă adaugă un nivel profund de alienare și anxietate.
Există tratament?
Deocamdată, nu există un tratament curativ pentru prosopagnozie, însă unele tehnici cognitive pot ajuta persoanele afectate să se adapteze. De exemplu, învățarea de a recunoaște oamenii după voce, gesturi sau accesorii este o strategie compensatorie eficientă.