În urma Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, URSS a obținut undă verde pentru ocuparea Basarabiei și nordului Bucovinei. În iunie 1940, România a fost forțată să cedeze aceste teritorii, sub amenințarea invaziei militare sovietice.
În doar câteva zile, trupele sovietice au instaurat un regim de ocupație totalitar, menit să elimine elita locală, să distrugă identitatea românească și să integreze teritoriile în structura ideologică și administrativă sovietică.
⛓️ Deportările în masă: „dușmanii poporului” trimiși în Siberia
Între 1941 și 1951, regimul sovietic a organizat multiple valuri de deportări din Basarabia și nordul Bucovinei:
- Iunie 1941: peste 30.000 de români deportați, majoritatea intelectuali, preoți, profesori, țărani înstăriți
- 1949: operațiunea masivă împotriva „chiaburilor” – aproape 35.000 de oameni deportați în Siberia și Kazahstan
- 1951: deportarea familiilor considerate „nesigure politic”
Copii, bătrâni, femei, întreaga populație era vizată. În vagoane pentru vite, românii erau duși mii de kilometri, cu condiții inumane, mulți pierzându-și viața pe drum sau în lagărele de muncă.
🏛️ Rusificarea forțată: atac asupra limbii, istoriei și religiei
După deportări, a urmat rusificarea sistematică:
- Limba română a fost interzisă în școli, înlocuită cu rusa, sub numele de „limba moldovenească” scrisă cu alfabet chirilic
- Manualele de istorie au fost rescrise pentru a elimina orice legătură cu România
- Ortodoxia a fost înlocuită treptat cu propaganda ateistă, iar bisericile au fost închise sau demolate
Elita culturală a fost eliminată, iar noua generație a fost educată să se considere „sovietici”, nu români.
🪦 Tragedii uitate: foametea organizată și epurările etnice
Foametea din 1946-1947 a fost, în multe cazuri, rezultatul confiscării recoltelor de către sovietici. Zeci de mii de români din Basarabia au murit de foame, în timp ce grânele erau exportate către alte regiuni ale URSS.
Epurările au continuat:
- Familii mixte sau „nesigure” politic erau marginalizate
- Încercările de a fugi în România erau pedepsite cu moartea sau închisoarea
📚 Rezistența tăcută: cum au supraviețuit românii identitar sub ocupație
În ciuda represiunii, românii din Basarabia și Bucovina nu și-au abandonat identitatea:
- Au păstrat limba maternă în familie
- Au transmis povești interzise copiilor
- Au ascuns icoane și cărți vechi în poduri și pivnițe
Această rezistență culturală nevăzută a ținut vie memoria unei națiuni sfâșiate, dar nu înfrânte.
📜 După 1991: adevărul iese la lumină
Odată cu destrămarea URSS, multe documente și mărturii au devenit accesibile. S-a aflat despre:
- Trenurile morții
- Lagărele de muncă din Siberia
- Mărturii ale supraviețuitorilor care au fost interzise zeci de ani
Istoricii români și basarabeni au început să reconstituie dimensiunea tragediei, deși mulți dintre cei vinovați nu au fost niciodată judecați.
🧭 O moștenire dureroasă, dar necesară
Drama Basarabiei și Bucovinei este o rană adâncă în istoria României. Ea trebuie cunoscută, transmisă și păstrată ca lecție împotriva totalitarismului, expansionismului și negării dreptului la identitate.