Credeai că brânzeturile sunt sănătoase? Iată cum ne păcălesc fabricanții, ascunzând ingredientele nocive în denumiri complicate

branzeturi

loading...

Deși sunt considerate alimente sănătoase şi sunt incluse în dieta zilnică, atât pentru copii, cât şi pentru adulţi, brânzeturile din comerțul actual conțin ingrediente nocive, potrivit cugetliber.ro.

Cele mai multe produse de pe piaţă sunt adevărate otrăvuri, deoarece în compoziţia lor apar mai multe substanţe chimice decât lapte. Prin denumiri sofisticate, reclame atrăgătoare şi preţuri uriaşe, producătorii induc în eroare consumatorii, sugerând în mod eronat calitatea acestora.

Într-o amplă investigație, Asociaţia Pro Consumatori (APC) a achiziţionat zeci de tipuri de brânzeturi din supermarketuri şi hipermarketuri, în vederea realizării unui studiu. Acesta are ca țintă atenţionarea consumatorilor în ceea ce priveşte denaturarea unor sortimente de brânzeturi, cu impact asupra bugetului şi efect nociv asupra sănătăţii consumatorilor. Prin analizele de laborator realizate de experţii APC, aceștia au descoperit numeroase nereguli. De exemplu, mozzarella este legată cu amidon, deşi ar fi trebuit să conţină numai lapte. Brânza maturată conține natamicină, un aditiv alimentar cu acţiune antibiotică. În caşcaval se găseșteclorură de calciu, ca potenţiator de arome, agent de întărire şi acidifiant. Mai mult decât atât, unele brânzeturi semi-tari conțin chiar și nitrat de sodiu, un aditiv alimentar considerat cancerigen.

Reţeta tradițională de caşcaval de odinioară pe care unii producători se laudă că o respectă, nu are nicio legătură cu cea după care este produs caşcavalul din comerţ. Acesta conține clorură de calciu, ulei de palmier, amidon, derivaţi din lapte, gelatină și numeroase alte ingrediente. Un ingredient din cașcaval, clorura de calciu, se folosește pentru deszăpezirea străzilor. Lactatele care nu conțin lapte, așa zis vegetariene, dacă s-ar vinde cu informarea corectă şi preţul corect, nimeni nu ar avea ceva împotriva lor. Dar când consumatorul este în realitate înșelat cu denumiri bine conotate în mentalul colectiv, avem de-a face cu falsuri grosolane şi cu risc crescut de apariție a atâtor boli.

Gospodinele știu că este nevoie de 6 – 10 litri lapte pentru obţinerea unui kilogram de brânză de cheag. Manopera şi întregul proces de pregătire pentru vânzare, transportul şi prezentarea pentru comercializare presupune un necesar de personal și alte resurse care costă.

Socotind prețul laptelui la un leu pe litru la fermierul care nu are posibilitatea să-l vândă într-o reţea de producţie, kilogramul de brânză ar costa cel puţin 12-15 lei. Altfel, incluzând marje de profit, nu s-ar putea obţine brânză sub 15 lei/kg. Acest calcul simplificat arată că o mare parte a sortimentului de brânzeturi, vândut la preţuri foarte modeste (7-12 lei/kg), nu conţin decât foarte puţin lapte. Dar pentru că majoritatea consumatorilor nu ştiu aceste aspecte, se obişnuiesc cu produsele de pe piață şi le cumpără constant.

Sursa: ro.blastingnews.com

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *