Palatul Scufundat din Constantinopol – rezervorul subteran din Istanbul
“Palatul Scufundat” din Constantinopol – cunoscut si sub denumirea de “Bazilica Cisterna” (in limba turca: “Yerebatan Saray” si “Yerebatan Sarnici“) – este un rezervor subteran imens din Istanbul, construit in sec. 4 d. Hr. pentru a aproviziona cu apa palatul si gradinile care erau situate deasupra acestui rezervor. Rezervorul a fost restaurat in secolulul 20 si a fost transformat in muzeu, fiind deschis pentru public din 1987. Bazinul subteran este format dintr-o “padure” de coloane de marmura, coloane ce par deosebit de inalte, deoarece se oglindesc in apa care acopera podeaua intr-un strat destul de mare. Oamenii merg pe niste punti din lemn, inaltate deasupra apei. Coloanele nesfarsite ce se inalta din apa in care misuna pesti de diferite marimi, luminitele difuze, muzica turceasca ce se aude in fundal, suprapusa de clipocitul apei, fac din acest imens bazin subteran un loc misterios, rece si destul de intunecos.
Palatul Scufundat – Scurt istoric
Odinioara, din cauza lipsei de apa, alimentarea cu apa a Constantinopolului (capitala Imperiului Bizantin) se facea prin apeducte, apa fiind adunata in niste rezervoare mari numite cisterne. Unele rezervoare erau deschise, iar altele erau acoperite, subterane. Numarul acestor cisterne subterane era destul de mare; erau foarte bine construite, dovada ca au rezistat pana astazi in subsolul orasului Istanbul, marele oras din Turcia si singurul oras din lume care este asezat pe doua continente: Europa si Asia.
Constructia acestor rezervoare s-a facut intre secolele al 4-lea si al 6-lea (in timpul imparatilor Constantin cel Mare si Iustinian I), cand consumul de apa al populatiei urbane era destul de mare. Rezervele cele mai mari de apa erau necesare manastirilor, palatelor si bisericilor. Alimentarea cu apa se facea din izvoare situate la 20 km distanta si se aducea prin doua apeducte construite in timpul Imparatului Iustinian.
Sute de ani nu a mai fost folosit acest rezervor, iar in prezent este transformat in muzeu. In partea de sud-vest a rezervorului, in jurul anului 1850, a fost construit un perete inalt, pentru a umple mai usor rezervorul cu apa. Peste 90 de coloane, mult mai scurte, se gasesc in spatele acestui perete imens. “Bazilica Cisterna” a fost reparata de mai multe ori, iar in anul 1985 reparatiile au fost efectuate de primaria din Istanbul. Atunci au fost facute si punti de lemn printre coloanele rezervorului, pentru a permite accesul vizitatorilor. Tot atunci au fost scoase 50.000 tone de noroi. In septembrie 1987, “Bazilica Cisterna” a fost deschisa publicului, iar in mai 1994 s-au facut din nou lucrari de curatare a cisternei.
Bazilica Cisterna – Descriere
Cel mai mare rezervor subteran de apa din Istanbul este asa-numita “Bazilica Cisterna” (in limba turca: “Yerebatan Sarnici“; turcii mai numesc aceasta constructie si “Yerebatan Saray“, adica “Bazilica Palat”, iar in lume este cunoscuta sub denumirea de “Palatul Scufundat“). Acest rezervor subteran are o capacitate de 80.000 metri cubi, o suprafata de 10.000 metri patrati si se afla in cartierul Sultanahmet, vizavi (si la vest) de biserica Aghia Sophia. Intrarea in bazinul subteran “Palatul Scufundat” se face printr-o cladire mica de pe strada Yerebatan, iar iesirea se face prin str. Alemdar.
Desi “Bazilica Cisterna” mai este cunoscuta si sub denumirea de “Palatul Scufundat”, in realitate aceasta structura subterana este o sala imensa sub cladirile din Istanbul, al carei tavan este sprijinit de o “padure de coloane“. Intrarea in imensul rezervor “Yerebatan Sarnici” se face printr-o cladire mica de langa statia de tramvai, cladire situata vizavi de biserica “Aghia Sofia”. Doar un indicator arata ca este un muzeu. Chiar de la intrare, incepe coborarea in rezervor. Sunt 52 de trepte de coborat, dupa care se intra direct in sala subterana – un loc foarte straniu.
Capul de Medusa (rasturnat) de la baza unei coloane din Bazilica Cisterna din Constantinopol
Capul de Medusa (rasturnat) de la baza unei coloane din Bazilica Cisterna din Constantinopol
La intrare, in partea de nord-vest, sunt doua coloane reutilizate, care au ca piedestal cate un cap de Medusa: una este cu capul culcat si cealalta este cu capul rasturnat. In mitologia greaca, Medusa este fiica monstruoasa a zeului marin Forcis si a surorii sale (Ceto), si este totodata una dintre Gorgone (femei-monstru cu parul format din serpi impletiti). Se spune ca vederea chipului inspaimantator al Medusei era suficienta pentru a transforma in stana de piatra pe orice muritor. Problema existentei acestor Meduse in acest rezervor subteran de apa este mult discutata. Se pare ca acestea au fost aduse de la niste cladiri mai vechi.
Bazinul subteran este de fapt o camera imensa, de forma dreptunghiulara, cu lungimea de 138 metri si latimea de 64,6 metri. Imensa sala subterana are o suprafata de 2,4 hectare si are 336 de coloane, care au o inaltime de 9 metri si care sustin tavanul construit din caramida. Coloanele sunt asezate pe 12 randuri si fiecare rand are cate 28 de coloane; distanta dintre coloane este de 4,9 metri. Imensul rezervor subteran este inconjurat de un perete construit din samota (caramida rezistenta la foc, folosita de obicei la captusirea cuptoarelor) si captusit cu mortar foarte rezistent la apa (dovada ca a rezistat atat de mult timp), avand o grosime de 4 metri.
Coloana cu ochi de paun din Palatul Scufundat din Istanbul
Forma coloanelor este destul de diferita – cele mai multe au forma cilindrica, altele au forma paralelipipedica (cu muchii). Deoarece podeaua este acoperita cu un strat destul de mare de apa, au fost adusi pesti care inoata nestingheriti printre coloanele care, oglindindu-se in apa, par incomensurabile. Pe coloane apar urme care indica faptul ca apa a ajuns pana la inaltimea de 8 metri.
Marmura folosita la constructia coloanelor este si ea de mai multe tipuri. Stilul folosit este corintic si doric. Multe coloane au fost aduse de la alte cladiri. Pe una dintre coloane sunt sculpturi in forma de ochi de paun. Se spune ca la construirea acestui imens rezervor subteran au muncit peste 7.000 de sclavi.
Sursa: artacunoasterii.ro