Misterele trecutului – singura biserică în care s-a slujit fără întrerupere

biserica densus

loading...

Biserica din Densuş este unică în România datorită faptului că e probabil cea mai veche biserică din ţară în care se mai ţin slujbe, singura de o asemenea vechime în care s-a slujit fără întrerupere din momentul înfiinţării până în prezent.

Este amplasată în ţara Haţegului, zonă considerată de mulţi istorici drept leagănul ortodoxiei româneşti, aici aflându-se mai multe biserici ridicate pe ruinele unor temple romane (în secolele XIII-XIV).

Biserica din Densuş are un aspect inedit, multe dintre elementele de construcţie fiind chiar capiteluri, marmură, fragmente de statui, pietre funerare, coloane, cărămizi cu inscripţii romane, tuburi de canalizare… aduse din Ulpia Traiana Sarmisegetusa aflată la doar câţiva kilometri distanţă.  Naosul ei este pătrat iar pronaosul este cu adevărat aparte, deoarece nu are acoperiş.

Trecutul lăcaşului de cult se pierde în negura timpului şi este destul de controversat, căci cu privire la acesta există diverse teorii: fie că a fost la origine mausoleul generalului Longinus Maximus (ucis de daci), fie că este vorba de o biserică amplasată pe ruinele unui templu roman închinat zeului Marte, fie că datează din secolul al XV-lea (Nicolae Iorga), fie din ultimul sfert al secolului al XIII-lea (istoricul de artă Vătăşeanu). Cea mai interesantă ipoteză îi aparţine istoricului Nicolae Densusianu, care afirmă că dacii ar fi construit aici un templu creştin înainte de a fi cuceriţi de romani şi că aceştia au transformat ulterior lăcaşul de cult într-un templu închinat zeului Marte. Ipoteza este neconfirmată, elementul de inedit fiind ideea că dacii ar fi avut o etapă de creştinare înainte de cucerirea romană şi astfel templul iniţial creştin ar fi fost convertit de romani, pentru ca imediat după retragerea acestora, să (re)devină biserică.

Cert este că sub pardoseală s-au găsit obiecte de cult dacice, că masa altarului este o piatră funerară romană (pe care se mai păstrează inscripţiile latine), că altarul însuşi este situat mai aproape de sud decât de est şi că deasupra altarului se află doi lei de piatră – cel mai probabil elemente romane, deoarece un astfel de animal nu le era familiar dacilor. Biserica a trecut prin numeroase transformări (cele mai multe în secolul al XIII-lea), iar în secolele XIV-XV i-au fost adăugate o serie de încăperi anexe. Se spune chiar că este o copie a bisericii San-Nicoară din Curtea de Argeş (din care nu au mai rămas decât ruinele): au acelaşi hram (Sf. Nicolae), iar pictorul (Ştefan) este venit din Ţara Românească. De altfel se pare că reprezentarea Sfintei Treimi realizată de acesta la Densuş este una dintre cele mai frumoase din lumea ortodoxă.

Sursa: descopera-mistere.ro

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *