Cine a fost Pazvante Chiorul și care este povestea lui

Paşa Osman Pazvanoglu este un personaj istoric aparte, de la numele lui provenind şi una dintre cele mai vechi expresii româneşti. I se spunea Pazvante Chiorul, după ce pierduse un ochi în luptele cu haiducii români.

Osman Pazvanoglu s-a născut în iarna anului 1758 într-un sătuc din Vilayet-ul Bosniei. A rămas orfan de tată de la o vârstă fragedă, dar asta nu l-a oprit să ajungă să provoace unele dintre cele mai mari mişcări din istoria Imperiului Otoman. Potrivit unor surse, Osman ar fi fost fiul unei familii de români din Valea Timocului, trecuţi la Islam pentru că erau scutiţi de taxele comerciale percepute de turci. Bunicul său era născut în Bosnia din tată turc şi mamă croată, iar mama avea mai multe rădăcini.

După moartea tatălui, Osman ajunge în grija bunicului, care îl învaţă să mânuiască armele, dar reuşeşte să deprindă şi primele noţiuni de politică. S-a ocupat cu cămătăria, activitate strict interzisă, motiv pentru care este închis şi a fost la un pas de a fi spânzurat. Bunicul l-a salvat printr-o sumă de bani oferită judecătorilor. Pazvanoglu a reuşit să fugă din închisoarea din Sofia. A trecut cu o barcă Dunărea şi a ajuns în Ţara Românească, unde ajunge să frecventeze cercul de apropiaţi ai domnitorului muntean de origine fanariotă, Nicolae Mavrogheni. Pazvantoglu s-a angajat în paza palatului domnesc din Bucureşti, ca simplu mercenar.

A avansat rapid, ca urmare a pungilor de galbeni pe care le-a oferit, şi în doar doi ani a ajuns şef al gărzilor personale de arnăuţi ale domnitorului Mavrogheni. S-a îndrăgostit de o frumoasă jupâniţă, Anica, dar aceasta îi refuză avansurile. Pazvantoglu ar fi intrat într-o depresie, timp de două luni, iar de aici s-a dezvoltat o ură teribilă împotriva femeilor, astfel încât, mai tîrziu, în timpul raidurilor îndeamnă hoardele de pazvangii să siluiască orice femeie româncă.

S-a autoproclamat paşă

Osman Pazvanoglu a complotat cu boierii fanarioţi mazilirea lui Mavrogheni, dar acesta a aflat şi a ordonat decapitarea lui. A scăpat şi de această dată ca urmare a intervenţiei poetului Rigas Feraios, prieten cu Osman, şi de o sumă considerabilă. Pazvante a trecut Dunărea şi a organizat o bandă de turci şi albanezi şi astfel a început să jefuiască provinciile din Balcani. A reuşit să strângă o sumă mare de bani pe care i-a oferit-o sultanului Selim, pentru a fi pus agă, căruia i-a promis că suma se va dubla.

A fost numit agă. Osman Pasvanoglu a ţintit la mult mai mult şi i-a cerut sultanului Selim al treilea să-l pună paşă. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, Pasvanoglu a strâns o armată de mercenari aduşi din toate colţurile Europei şi s-a răsculat împotriva stăpânirii turceşti. A creat un stat independent cu capitala la Vidin şi s-a autoproclamat paşă. În anul 1798, teritoriul stăpânit de acesta era mărginit de Dunăre, Munţii Balcani, cetatea Belgradului şi oraşul Varna. Autoproclamatul paşă a ajuns să bată propria monedă care-l înfăţişa. Pasvanoglu a ajuns să-şi deschidă consulat chiar şi în Republica Franceză.

Sultanul a trimis, în anul 1798, o expediţie militară de pedepsire formată din 100.000 de oameni, care era condusă de aga Husein Kukuc, dar care nu a reuşit să cucerească Vidinul şi să-l captureze pe Pazvanoglu. Un an mai tîrziu, sultanul l-a iertat pe Pazvante şi l-a numit paşă de Vidin. Urmează cele mai sângeroase jafuri din Istoria Ţării Româneşti. Trupele sale, denumite pazvangii, jefuiau, incendiau, violau şi ucideau fără discernământ.

Cum a murit Osman Pazvanoglu

Ca să pedepească atacurile lui Osman Pazvanoglu, trupele de haiduci olteni conduse de Iancu Jianu organizează o serie de incursiuni de urmărire şi pedepsire. Iancu Jianu s-a luptat personal cu iataganele cu Pazvante şi chiar i-a scos un ochi temutului paşă, care este salvat de garda sa personală. Iancu Jianu i-ar fi strigat: „Cu mâna asta ţi-am scos un ochi, tot cu mâna asta te omor, cîine de păgân!”.

În anul 1809, haiducii lui Iancu au incendiat Vidinul şi Plevna, în replică la acţiunile lui Pazvante care atacase Craiova şi Tîrgu Jiul. Există două versiuni cu privire la moartea cruntului paşă în data de 27 ianuarie 1807. Una dintre versiuni arată că ar fi decedat otrăvit de către medicul evreu al oraşului Vidin, din ordinul sultanului, iar o altă variantă este că a decedat în urma distrugerii Vidinului de către Iancu Jianu.

sursa: adevarul.ro