În februarie 1945, liderii celor trei mari puteri aliate – Winston Churchill (Marea Britanie), Franklin D. Roosevelt (SUA) și Iosif Stalin (URSS) – s-au întâlnit în Crimeea, la Conferința de la Yalta, pentru a decide soarta Europei postbelice. Germania era pe cale să capituleze, iar soarta țărilor eliberate sau ocupate de armatele Aliaților devenea o miză geopolitică majoră. Pentru România, aflată deja sub ocupație sovietică de la 23 august 1944, deciziile luate la Yalta au reprezentat o schimbare istorică radicală, ce i-a influențat regimul politic, orientarea economică și statutul internațional pentru decenii.
🧩 Ce s-a decis la Yalta în privința Europei de Est
Una dintre temele esențiale ale conferinței a fost soarta Europei de Est. Deși România nu a fost reprezentată la Yalta, soarta sa a fost discutată indirect în cadrul principiului „sferelor de influență”, stabilit anterior, în octombrie 1944, în acordul de la Moscova, supranumit și „acordul procentajelor” (Churchill-Stalin).
Acordul sugera:
- URSS avea 90% influență în România și Bulgaria
- Marea Britanie avea 90% în Grecia
- Ungaria și Iugoslavia urmau a fi „50-50”
La Yalta, s-a confirmat acceptarea tacită a controlului sovietic asupra României, cu promisiunea că vor fi organizate alegeri libere – promisiune care nu a fost respectată de regimul instalat de URSS.
🎯 România – de la monarhie constituțională la regim comunist
Conferința de la Yalta a oferit Uniunii Sovietice o legitimitate diplomatică pentru influența sa în România. După ce regele Mihai a încercat să restabilească o guvernare democratică, presiunile sovietice au dus la impunerea guvernului Petru Groza în 1945, primul pas spre instaurarea comunismului.
Puncte-cheie:
- Alegerile din 1946 au fost fraudate masiv de comuniști
- Abdicarea forțată a regelui Mihai I în 1947 a marcat sfârșitul monarhiei
- România a devenit republică populară și stat-satelit al URSS
💣 Eșecul clauzei „alegerilor libere”
În declarația finală a Conferinței de la Yalta, se menționa că „popoarele eliberate trebuie să aibă dreptul de a-și alege guvernele în mod democratic”. Însă în practică, în România (ca și în alte țări est-europene), aceste principii au fost încălcate.
➡ SUA și Marea Britanie au protestat față de instalarea guvernului comunist, dar nu au intervenit militar sau economic, lăsând România în sfera de influență sovietică.
📉 Consecințele directe ale deciziilor de la Yalta pentru România
- Pierdere de suveranitate reală – România devine dependentă de Moscova în plan politic, economic și militar
- Trecerea la economia centralizată – Naționalizări masive, eliminarea proprietății private, agricultură colectivizată
- Represiune politică – Sute de mii de români trimiși în lagăre, închisori politice, Securitatea devine organ de represiune
- Izolare internațională – România este exclusă din planurile occidentale de reconstrucție (ex: Planul Marshall)
📈 România și Războiul Rece – moștenirea Yalta
Conferința de la Yalta a pus bazele divizării Europei în două blocuri: cel occidental (capitalist) și cel estic (comunist). România s-a regăsit în cortina de fier, cu o dictatură comunistă care a durat până în 1989.
Deși inițial părea un compromis diplomatic, deciziile luate la Yalta au avut efecte devastatoare pentru suveranitatea și libertățile românilor. Istoricii consideră astăzi că Yalta a consfințit sacrificarea Europei de Est pe altarul păcii mondiale și al echilibrului între marile puteri.