Everest, un cimitir în aer liber

Despre Everest se spune că este un cimitir în aer liber. Sute de persoane au murit de-a lungul timpului, în încercarea de a ajunge pe acoperișul lumii.

Altitudinea de 7900 de metri este numită zona morții din cauza lipsei de oxigen. Nivelul de oxigen este de trei ori inferior celui de la nivelul mării.

În apropiere se află o prăpastie extrem de primejdioasă care se mai numește și valea curcubeu, din cauza veștmintelor multicolore ale celor care și-au pierdut viața.

Un punct de reper pentru alpiniști este cel numit ghetele verzi. Este un reper macabru pentru că este vorba despre cadavrul îngheţat al unui alpinist indian care a murit în anul 1996. El și-a găsit refugiu într-o grotă unde a murit de frig. Cadavrul se află la altitudinea de 8460 de metri.

Toate cadavrele sunt congelate, ele sunt incorporate în bucăți de gheață, situație care a dus la imposibilitatea recuperării lor.

Una dintre primele victime ale Everestului a fost George Mallory care a murit in anul 1924. Cadavrul său a fost descoperit în anul 1999, după 75 de ani. Nu se știe dacă a ajuns în vârful Everestului.

David Sharp este un alt alpinist care a murit de frig chiar în apropierea punctului de reper numit ghete verzi. Moartea sa a fost mediatizată in presă, pentru că peste 40 de alpiniști au trecut pe lângă el, fără să-i acorde ajutor ca să poată fi salvat.

Se spune că pe Everest fiecare este numai pentru el. Nu există etică sau omenie. Au fost multe cazuri în care alpiniștii care au rămas în urma grupului au murit, fără să primească ajutor de la ceilalți alpiniști.

Un alt punct de reper este cadavrul unui alpinist care a fost numit cel care salută, pentru ca are mâinile ridicate ca și cum ar cere ajutor.

În anul 2004, o avalanșă a ucis 16 alpiniști. A fost una dintre marile tragedii produse pe munte. O întâmplare tragică s-a petrecut in 10 mai 1996. Nouă alpiniști americani au fost surprinși de o avalanșă. Opt dintre membrii grupului au decis să continue ascensiunea fără Beck Weathers, care era grav rănit.

Beck Weathers a supraviețuit și cu toate că a fost grav rănit, mâinile îi era înghețate și aproape orb, a reușit să coboare la 8000 de metri unde a cerut ajutor altor alpiniști. A fost evacuat cu un elicopter. A rămas cu sechele fizice, fără mâna stângă, fără nas, cu grave probleme de vedere.

Mai târziu, a declarat că cei opt colegi ai săi au procedat corect abandonându-l.

Sursa: efemeride.ro