Ritualuri și simboluri
În funcție de cultură și de contextul social, o poziție mai înaltă în ierarhie poate fi obținută fie datorită unui comportament prosocial accentuat, a altruismului și înțelepciunii, de către cei care știu să aplaneze conflictele, să împartă dreptatea sau bunurile, să-și facă mai mulți prieteni, să canalizeze energiile celor din jur către obiective recunoscute ca fiind utile comunității, fie datorită unui comportament agresiv, cel mai adesea de impunere, care se manifestă în nenumărate forme ritualizate.
Obiceiurile, manierele, tradițiile reflectă asemenea ritualizări ale comportamentului agresiv de impunere. Locul din capul mesei este întotdeauna ocupat de cel mai important membru al familiei sau al grupului. Formulele de adresare reflectă rangul în societate al persoanei vizate, dar și diferența dintre interlocutori. Impunerea se obține și prin folosirea obiectelor. Persoanele aflate pe poziții înalte în societate, spre exemplu datorită situației financiare, consideră obligatoriu să-și fixeze poziția printr-o etalare ostentativă a atributelor bogăției: mașini scumpe, locuințe sofisticate, bijuterii, colecții de artă, vestimentație deosebită, unică. Este o adevărată tragedie ca la o recepție două doamne din „înalta societate” să poarte rochii identice. Este o adevărată rușine ca o doamnă din „înalta societate” să apară la două petreceri cu aceeași rochie.
Fixarea ierarhiei într-un anumit sistem social presupune utilizarea unor titluri și simboluri care să aducă recunoașterea rangurilor. Titlurile nobiliare, titulatura funcțiilor din orice organizație, gradele militare indică poziția fiecărui individ în ierarhia respectivă, precum și drepturile și obligațiile sale în relație cu inferiorii și superiorii.
Sursa: Bogdan Ficeac, „De ce se ucid oamenii”, Ed. RAO, 2010